Ce ar fi de zis?
După cum aţi putut observa, blogul a strâns vârtos praf în ultima perioadă. Ce îmi pare extrem de rău este că nu am apucat să scriu nimic despre Toamna Orădeană, deşi am fost bloger acreditat. Pur şi simplu nu am avut timp. E prima dată de când există Toamna Orădeană când nu am văzut nici un spectacol şi nici la sărbătoarea populară „cu mici şi bere” nu am fost. Ruşine mie…
Cât despre alte subiecte… spuneţi voi cam ce ar mai fi de zis despre ce se petrece în lumea noastră românească. Mai au rost comentariile? Orice vorbă ar fi de prisos.
Promit să revin încet-încet din amorţire şi să ajung la cadenţa de minim un articol pe zi.
Scurte (17.05.2012)
De ce medicii dentişti recomandă paste şi periuţe de dinţi?
De ce Pali, de ce?!?
În momentul în care scriu aceste rânduri încă nu-mi pot reveni. Probabil deja ştiţi (cel puţin cei din Oradea) de moartea lui Pavel (Pali) Vancea. Din câte am înţeles ar fi vorba despre o sinucidere. Vestea a căzut ca un fulger peste lumea sportului în general, dar mai ales peste lumea artelor marţiale, unde un astfel de gest este cu mult mai greu de înţeles. Iar dacă l-ai fi cunoscut pe Pali ţi-ai fi pus firesc întrebarea ce putea să-l împingă la un asemenea gest.
Nu mi-am putut închipui vreodată că Pali, colegul care întotdeauna avea o vorbă sau un sfat bun de dat, care era argint viu, ar putea recurge la sinucidere. Pur şi simplu nu pot să cred. L-am cunoscut la sfârşitul anului 1992, când a venit la clubul nostru după ce secţia de karate de la clubul Rapid Oradea s-a desfiinţat. Se vedea de la o poştă că e făcut dintrun altfel de material, dovadă fiind că sesnsei-ul nostru, Ujvári Janos, a scos untul din el şi în câteva luni a reuşit să dea lumii primul campion mondial român din karate-ul tradiţional. După aceea au urmat multe-multe titluri de campion european şi mondial. Când a încheiat cariera sportivă, considerând că nu şi-a spus ultimul cuvânt în artele marţiale, a devenit antrenor (instructor devenise încă din timpul în care mai concura). A înfiinţat clubul Goshin-Kay (UAMT), unde a construit un nucleu de sportivi deosebiţi, ce reprezintă chiar şi acum o parte din lotul naţional de tineret şi de seniori ai României. În decembrie 2011 primise chiar centura neagră 5 dan, iar viaţa părea că îi surâde. Dar…
Ne antrenam deseori împreună, iar când am dat eu examenul de centură neagră, a fost desemnat de către sensei Dan Stuparu (preşedintele federaţiei de karate tradiţional) să coordoneze examinarea. A scos mine tone de transpiraţie deşi veneam după o ruptură de ligament. M-a făcut să dau totul fără să mă menajeze. Şi am luat examenul cu felicitări. La fel a făcut cu generaţii întregi de elevi ce i-au călcat pragul sălii. Marea majoritate sunt şi acum în clubul pe care l-a condus până azi, CS UAMT-Agora Oradea. Nu ştia jumătăţile de măsură la antrenament, iar pentru asta îl iubeau deopotrivă elevii şi părinţii elevilor. A crescut OAMENI, iar pentru asta şi-a făcut un loc în inimile şi sufletele multora.
Nu ştiu ce ar mai fi de zis, dar eu sunt copleşit de veste. Am trecut pe la sensei Ujvári să-i dau groaznica veste. Aflase deja de dimineaţă şi avea ochii plânşi. Niciodată nu mi-a fost dat să-mi văd antrenorul plângând. Acum o parte din el pare să fi murit odată cu Pali.
De ce ai făcut asta Pali?
Hai să ne amintim de cel ce a fost cu adevărat. Dormi în pace!
Am început anul cu stângul…
De fapt nu e vorba de mine ci de gadgeturile şi de celelalte electronice din jurul meu: dacă ieri s-au bulit căştile de la telefon, azi a venit rândul computerului de la birou.
Oare ce-mi rezervă zilele următoare?
2012
Dacă anul ce-a trecut nu v-a adus tot ce v-aţi dorit, vă urez ca 2012 să vă aducă.
De fapt vă doresc un an mai bun chiar decât v-aţi dori. Şi sănătate cât încape!
Dilema zilei (09.12.2011)
Am şi io o întrebare întrebătoare: camera aia de supraveghere de la ieşirea din Oradea spre aeroport, e cumva cameră pentru rovignete? Nu de alta dar am fost până la ERA, uitând că mi-a expirat pe 30 noiembrie rovigneta…
Imbecilitate
Mă tot uit de ieri la o ştire pe ProTV, legat de o vită imbecilă care a fost lovită de tren, dar care a ajuns eroină că şi-a salvat fetiţa de 2 ani din ghearele morţii. N-ar fi nimic de comentat dacă respectiva nu ar fi ignorat cu bună ştiinţă semnalele acustice care anunţau că vine trenul, dar ea, ca orice vită, a considerat că poate trece. Ar fi putut fi acuzată de ucidere din culpă în cazul în care fiica sa ar fi fost lovită de tren, dar a încercat să repare greşeala şi a plătit cu viaţa pentru prostia sa. Punct. Nu cred absolut de loc că e cazul să fie ridicată în slăvi, nu mi se pare nici un fel de act de eroism, dimpotrivă!
Ca şi cum un şofer beat care derapează, în ultimul moment reuşeşte să-şi îndrepte maşina spre un copac ca să nu intre în mulţime. Moare. Rămâne totuşi vinovat de producerea accidentului.
Poate vi se pare macabru, dar…
Aşa face un popor care are identitate şi mândrie, nu o populaţie cum este cea ce ocupă astăzi spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic.
Ultima frază e absolut definitorie pentru noţiunea de NAŢIUNE: „O delegaţie formată din 50 de reprezentanţi ai Namibiei au mers la Berlin pentru a ridica rămăşitele şi a le aduce acasă.”
Convorbiri gratis la RCS&RDS?
RCS&RDS face o mişcare demnă de o declaraţie de război. La baionetă şi cu grenada în dinţi! Astfel vom avea „din octombrie, convorbiri nelimitate către utilizatori din orice reţea naţională de telefonie fixă, în cadrul abonamentului de 2 euro/lună, fără TVA”. Dacă până acum păreau poveşti, preluarea UPC şi a pachetului rămas în proprietatea statului din ROMTELECOM, par mai aproape de adevăr. Deci nu va avea loc prin fuziune sau cumpărare, ci prin preluarea clienţilor. Dacă ne gândim că s-a reglementat şi portarea numerelor, imaginea e completă.
Deşi e vorba acum doar de convorbiri în alte reţele fixe, îndrăznesc să cred că pe viitor compania va lansa o ofertă oarecum asemănătoare şi pentru telefonia mobilă.
Bogdan, ce ai de adăugat?
Sursa informaţiei AICI
Crezi că ţi-e greu?
Impresia generală este că a avea un loc de muncă bine plătit sau a fi bine văzut de superiori, este fericirea supremă a multora dintre corporatişti sau dintre simpli angajaţi. Iată că nu e aşa!
Tu eşti mulţumit cu locul tău de muncă?
Hai să vedem cât de creativi sunteţi…
„Dacă tot avem stadion nou, hai să schimbăm şi imnul!” şi-a zis Mircea (Naşu’) Sandu. Zis şi făcut! Marcel Pavel, cel însărcinat cu vocea la eveniment, s-a conformat. Acu’ a luat amendă. Şi el şi FRF. Şi pe bună dreptate: unde-i lege nu-i tocmeală. Mai ales că e vorba de simboluri naţionale…
Theo (da, cel cu theoriile) a venit şi el cu nişte propuneri de imn, dacă tot e aşa… la liber… Cum el e puţin pudic, o să vă rog să lăsaţi propunerile voastre aici pe blog.
O informaţie legată de Steve Jobs…
Steve Jobs NU a murit, doar a demisionat din funcţia deţinută până în prezent, anume aceea de CEO al Apple! Rugămintea mea cea mai mare ar fi să încetaţi naibii odată cu articolele tip necrolog. Repet: NU A MURIT!!! Încă…
Scurte (29.06.2011)
Am o dilemă: dacă ai mai multe telefoane, cum se face că întotdeauna sună cel pe care nu îl ai la îndemâna?
Semnăm şi o dăm anonimă…
O ştire vine azi să îmi însenineze ziua: o echipă de programatori din Estonia a făcut o aplicaţie pentru Android numită foarte sugestiv BribeSpot, prin care se poate raporta unde, cum şi cât ai dat tu sau alţii mită. Totul se reflectă ulterior într-o hartă Google Map. Partea faină de tot e că poţi face raportările ca anonim, drept pentru care mă aştept ca românii, mari amatori de anonimat să înceapă să contribuie la modul foarte serios la respectiva hartă a mitei. Mă aştept chiar ca în scurt timp România să îşi adjudece titlul de „cea mai coruptă ţară din Univers„. Interesant ar fi de totalizat sumele, măcar să ne facem o idee despre ce sume se vehiculează raportat la PIB.
Partea mai puţin faină e că poate oricine raporta orice, chiar poate inventa nişte situaţii, de pe urma cărora unii funcţionari publici ar putea fi traşi la răspundere sau chiar concediaţi (că tot permite noul Cod al Muncii) pe nedrept. Nu că aş ţine partea funcţionarilor publici, dar sunt şi oameni corecţi printre ei.
Aşadar facem o reclamaţie, o semnăm şi o dăm anonimă… vorba lu’ conu Iancu.
Long time no see…
Construcţiile pe care le-am avut de făcut (contra-cronometru) mi-au răpit mult timp (The Fan ştie), drept pentru care nici nu am observat multă vreme că mi-a fost „injectat” blogu’ cu un virus mic. Suficient de mic cât să-mi blocheze Google accesul. D’aia aţi văzut timp de câteva zile (nu ştiu exact câte) că nenea Gogu’ nu recomandă accesarea saitului pe motiv de infecţie gravă, posibil cauzatoare de daune. Noroc cu băieţii de la server care au gasit „buba” şi i-au dat în cap ca să vă pot eu încânta cu elucubraţiile mele. Bine v-am regăsit!
Later edit: acum am reuşit să recuperez şi articolul despre blog-meet-ul din 2 mai….
Optimismul dăunează grav sănătăţii
Am constatat-o pe propria piele. Văzând că vremea se încălzeşte peste măsură, mi-am zis că ar fi cazul să trec la o frizură mai lejeră. Zis şi făcut: iau frumuşel maşina de tuns şi fără să mă mai uit, îi pun penultimul piaptăn pentru tăiere. EROARE! Am uitat că pentru frizura de primăvară trebuia pus cel mijlociu! Dar că tot veni căldura, îmi zic că nu e nici un bai şi nu mai repar greşeala. Din nou EROARE! Pentru că a venit frigul iar acuma îmi îngheaţă chelia şi nu-i chip să scot nasul din casă fără căciulă în cap. Aşadar optimismul exagerat dăunează GRAV sănătăţii.
Vorba poetului: „Din prea mult entuziasm/ Să nu spargeţi Voroneţul”.
A fi sau a nu fi dependent. De blog.
Că tot nu am scris despre ce am mai văzut şi auzit prin Oradea (pen’că am fost plecat la Bucureşti cu treabă) m-am apucat să citesc de pe la alţii ce s-a mai întâmplat prin urbe. De exemplu la Florin Moga. Şi găsesc un articol despre un quitz mişto legat de dependenţa de blog. Drăcuşorul din mine nu mă lasă în pace şi mă pune să-l fac şi io. Ia priviţi ce-a ieşit:
67%
Deci… voi cum staţi?
Şi totuşi eroii mor câteodată
Am fost azi la comemorarea eroilor revoluţiei din ’89, ce a avut loc la statuia lui Mihai Viteazul. Am ajuns pe la ora 17:30 şi am aşteptat singur timp de 15 minute. Cu câteva minute înainte de ora stabilită (nu de mine) a sosit un mic grup de tineri. Cinci bucăţi, fiecare undeva până în 22 de ani. Cu 5 minute înainte de ora 6 ne-am trezit cu o adevărată invazie de poliţişti şi jandarmi, de parcă trăiam o reeditare a momentelor de acum 21 de ani. S-a trecut la „identificarea
De ce Doamne?!?
Citesc destul de des cam ce mai scriu prietenii pe facebook. Acum vre-o ora parca mi s-a pus o ceata neagra in fata ochilor citind ce scrie un prieten din copilarie: Lavinia Steer a murit. M-am blocat pur si simplu. Am cautat infrigurat o confirmare, pe care din pacate am gasit-o.
Personal nu am cunoscut-o, doar ca fiica dirigintei mele din liceu, doamna Elena Steer si a profesorului universitar oradean Alexandru Steer (rapus si el de cancer acum cativa ani). Poate ca multa lume din afara orasului nu o cunoaste decat ca fiind sora mai mare a mult mai celebrei Olivia Steer, de la PROtv, dar a fost mult mai mult decat atat. Absolventa a trei facultati: Filologie, Regie si Actorie. Profesor universitar. Regizor. …uf!!
Ma intreb daca intr-adevar mai exista Dumnezeu si daca da, cum face de ia atat de multi oameni tineri si buni. Si de ce? Acum doi ani trecea in nefiinta fiica unei alte familii cunoscute in invatamantul oradean si bihorean: Cosmina Pop, fiica profesorului universitar Valer Pop si a doamnei Lucia Pop (ambii fiindu-mi profesori, doamna in liceu, iar domnul la master). Era tanara si avea viitorul in fata. Acum vad ca o alta tanara (numai 38 de ani) a plecat dintre noi. Pana cand? De ce Doamne?
Dormi in pace Lavinia!
Scurte (30.11.2010)
A venit frigul. Vine şi zăpada. Sunt curios ce gripă isterică se mai inventează.
Scurte (08.11.2010)
Înainte de revoluţie auzeam o zisă ce mi se părea atunci haioasă (referitoare mai cu seamă la recoltele record):
„Semne bune anul are,
Dar şi semne de-ntrebare!”
Anul ce vine, pare că e însoţit de o adaptare:
„Semne bune anul n-are,
Numai semne de-ntrebare”
IQ-uri celebre
Se zice ca inteligenta este singura constanta pe pamant, singura populatia fiind in continua crestere. Ca nu e asa ne-o demonstreaza cercetatorii care au verificat IQ-ul catorva personalitati. Rezultatele sunt uimitoare:
Arnold Schwarzenegger – 135
Bill Clinton – 137
Bill Gates – 160
Dolph Lundgren – 160
George H.W.Bush – 96
George W. Bush – 125
Hillary Clinton – 140
James Woods – 180
JFK – 119
Jodie Foster – 132
Madonna – 140
Nicole Kidman – 132
Quentin Tarantino – 160
Richard Nixon – 143
Ronald Reagan – 105
Shakira – 140
Sharon Stone – 154
Stephen Hawking – 160
Steve Martin – 132
Albert Einstein – 160
Gari Kasparov – 190
Leonardo da Vinci – 220
Paris Hilton – 107
George W. Bush confirma zvonurile, pe cand alte personalitati (ale scenei mai ales) ne uimesc prin coeficient ridicat, pe care parca nici nu-l banuiam (nu parca, ci in mod sigur nu-l banuiam)! Peste cel de-al 41-lea presedinte al USA se situeaza pana si starleta multimilionara Paris Hilton. Amazing!
Intrebarea mea ar fi cum naiba au stabilit IQ-ul lui Leonardo da Vinci.
Alta intrebare ar fi „oare ce coeficient au personalitatile de la noi? Subunitar cumva?”
Sursa articolului AICI.
Ironia sortii
Poate ca unii dintre cititori, in week-end, mi-au cautat blogul si nu au primit decat mesaj ca serverul nu poate fi gasit. Ei bine, au fost niscaiva probleme la firma care ofera serviciile de hosting. Ca o ironie a sortii, persoana care trebuia sa se ocupe de problema era la Cluj la o conferinta legata de hosting. Shit happens!
Cum danseaza o Bulina? Fara oprire!
Andreea si-a gasit pasiunea. Nu sunt sigur daca e nunta sau e dansul, dar la nunta a dansat ca o adevarata bulinuta atomica ce este. Mai multe spune chiar ea AICI.
De ce ti-e frica, nu scapi….
Auzi des vorba asta, dar mai rar o si traiesti. Eu am trait-o ieri. Povesteam cum m-a aranjat Andreea, de a trebuit sa merg la operatie de criogenizare. Ei bine, ieri am fost. Si mi-a ars nenea doctoru’ Brihan nu unul ci trei semne de pe fata, ca sa nu mai fiu asa de insemnat.
Operatiunea in sine nu doare, mai mult ustura. E neplacuta senzatia aia rece (de la azotul lichid) care ti se imprastie pe fata, de zici ca stai in mijlocul crivatului. Partea mai nasoala e cea de 2 saptamani in care trebuie sa ai grija sa nu carecumva sa-ti bazai coajbele ca ramai cu niste cicatrici de toata frumusetea, de -ti vine sa regreti ca nu ai ramas cu semnele. Asta inseamna ca doua-trei saptamani trebuie sa-mi tin fata departe de fiica-mea, ceea ce e chiar najpa, pentru ca-mi place cand ma imbratiseaza….
Probleme Gogule?
Ei bine, da! Am avut niscaiva probleme cu Word-pressu’ de cand am venit din concediu, drept pentru care nu am prea reusit sa scriu. Merci Caesar pt „reparatii”!
Sa continuam deci!
A fuma sau a nu fuma? Aceasta-i intrebarea!
Inca ma intreb daca am facut bine ca m-am lasat de fumat. Bine, faptul ca am lasat deoparte tigara e o chestie sanatoasa prin simplul fapt ca nu mai inhalez direct gudron, nicotina si alte substante nocive. Dar… de la momentul T0 = 15 martie, m-am ingrasat cu nici mai m ult nici mai putin de 6 kilograme. And still counting…
Asa ca intrebarea ramane: e bine sau nu ca m-am lasat de fumat?
„Fata cu parul de foc” nu mai este printre noi….
Dimineata, pornind spre birou in masina, ascult radioul. Primul lucru pe care il aud in dimineata asta are darul sa ma zdruncine: Madalina Manole a murit! Mi-au trebuit cateva minute sa reusesc cu adevarat sa inteleg. Nu intelegeam de ce se vorbeste la timpul trecut. Nu intelegeam de ce spunea gazda emisiunii ca „azi AR FI IMPLINIT 43 de ani”. Nu inteleg pe de-antregul nici acum. Nu inteleg de ce a murit.
Acum uitandu-ma pe net, gasesc o multime de articole care mai de care mai elogioase, dupa ce in urma cu doar doua luni, cand isi lansa ultimul album, nimeni nu o baga in seama. Dar asta pare a fi „boala” noastra nationala: pretuim valorile atunci cand nu mai sunt printre noi.
Ingerii fie cu tine, fata cu parul de foc….
Aniversare
Era să şi uit cum au trecut trei luni de când m-am lăsat de fumat. Mai exact din 15 martie. Bravo mie! Să mă ţină de data asta!
Precizare (08.05.2010)
Ştiu că nu am prea scris în ultima vreme, dar… găsesc io imediat o scuză! De fapt nu trebuie să găsesc. Am fost cam negru de supărare în ultima vreme (cred că se vede şi în ultimele postări). Supărarea consta în faptul că Andreea mi-a rupt un semn de pe faţă acum trei săptămâni, iar nevastă-mea (dar şi alţi bine-voitori) mi-a bagat în cap că din chestia asta se poate muri, că poate să evolueze rapid un cancer…. etc, etc, etc. Drept urmare am fost la doctor. Dermatolog. La „the best” doctor, pe numele lui Brihan. Vreau să spun că la nenea ăsta doctoru’ se stă la coadă până pe la 11 noaptea, după ce în prealabil te-ai programat cu minim o săptămână înainte. Da’ e bun! M-a liniştit şi mi-a spus că semnul meu nu e unul cancerigen şi poate fi înlăturat simplu prin criogenie. SUPEEEER!!! Mi-a venit inima la loc, iar acum îmi fac curaj să mă programez la „operaţie”. Wish me luck!
Omul cat traieste invata?
Ei bine, DA! Eu azi am invatat de la Bulina ca piersicile (stiti voi care, alea galbene) cresc nu doar vara in pomi, cum gresit am invatat la scoala, ci tot timpul la REAL. Stie, pentru ca a vazut! Te pui?
Scurte (18.05.2010)
– Nu va urma un nou război mondial ci o luptă acerbă pentru pace în urma căreia nu va mai rămâne piatră pe piatră.
– Oare ce scrie pe spatele Statuii Libertăţii? „MADE IN CHINA”?
Am supravietuit
Asta e asa, pentru cei care se indoiau ca mai traiesc. Da, traiesc, am supravietuit unei crize de sinuzita urmata de o masea umflata. Cum s-a inflamat maseaua nu am inteles nici eu si nici dentistul, ca eram de ceva vreme pe antibiotice, deci nu ar fi fost cazul, dar se pare ca eu reactionez diferit de alti oameni. Oi fi eu din alt material.
Momentan ma simt aiurea (unii ar spune ca „zen”, dar asta inseamna liniste, iar eu numai linistit nu sunt) dar sper sa-mi revin rapid, odata cu caldurile de vara. Abia astept!!!
Cantece de petrecere – varianta Oros Lucian
Ma intrebam lunile trecute pe unde o fi disparut amicul Luci Oros. Ei bine, am aflat ca a fost „in croaziera”. Si ce putea face el mai bine
Se intampla si la case mai mari
Ei bine, uite ca nu doar la noi iarna nu-i ca vara. Imaginile urmatoare arata ca nici zapada nu e ca nisipul desertului.
De aici.
Google ma ia la misto…
In luna decembrie, aflu cu stupoare ca nea’ Gogu’, mi-a blocat serviciul AdSense pentru frauda. Ma uit sa vad cam care ar fi
Zi de iarna cu amintiri de vara…
Pe o piata persana
Asculta mai multe audio Muzica
Gripa porcină – etapa a doua
În ultimele zile, în topul căutărilor de pe blog a fost orice legat despre gripa porcină şi despre vaccinul împotriva sa. Nu am scris niciodată despre vaccin, dar am scris acum ceva vreme despre faptul că marile corporaţii pharma au tot interesul nu să ne vindece bolile, ci să ia banii pe doctoriile pe care le luăm. Nu contează că între timp s-au descoperit
Azi sunt trist…
Plouă. De dimineaţă plouă într-una. Cum avem birourile în mansardă, pot spune că-mi plouă în cap. De fapt în geam, dar geamul e deasupra capului meu. Şi mai sunt trist că nu am colegi astăzi. Nici şefi. Sunt singur şi trist. În tentativa de a mă lăsa de ţigări, m-am lăsat fără sfanţ în buzunar şi fără ţigări. Colegii din redacţie, ca nişte scumpi ce sunt, au făcut chetă şi mi-au trimis două ţigări: un Winchester lung, marca Caesar şi un fir de Glamour subţirel, marca Lia. Merci copii (Lia, Dana, Suzi şi Caesar)!
Şi mai sunt trist că mă doare iar dintele. Cu intermitenţe.
Ura! Pot din nou să scriu!
Nu e vorba să fi fost în ghips sau alte d’astea. Pur şi simplu mi-a decedat laptopul. Acum am alt computer, dar desktop. Macar nu se va mai strica la drum.
Cu ocazia asta ţin să-i spun „La mulţi ani!” Mirelei. Nu, nu e ziua lu’ Băselu’. Hai, treacă de la mine, e şi ziua lui, dar lui nu-i urez nimic. Că nu vreau!
Ne revedem zilele care urmează!
Curăţenie de toamnă – continuare
Nu că ar interesa prea multă lume, dar am introdus moderarea comentariilor. Intrau pe lângă Akismet şi câteva spamuri ruseşti, aşa că de acum încolo totul va trebui moderat. Asta este viaţa. Nu am multe commenturi, dar după un articol nou mă asalteză 10-15 spamuri, din care 1-2 trec de filtru.
Curățenia de toamnă
Dacă tot m-a prins toamna și încă mai bloguiesc, m-am hotărât să fac puțină curățenie în blog. Că se încarcă greu. Cel puțin mie mi se încarcă greu. Vouă?
Și eu îmi doresc să câștig un HTC Magic
Dintotdeauna am dorit să am un telefon „gadget” Nu mi-am permis, în special datorită prețurilor prohibitive (cel puțin când ai o Bulină Atomică în dotare, cheltuielile întotdeauna sunt un bun prilej de încrețit părul). Nedorind să fiu catalogat drept un tată iresponsabil, mi-am limitat cheltuielile cu tehnologia la un GPS second-hand, dar cu hartă 2008.
Îmi dau seama zilnic de utilitatea unui gadget cu care să pot face niște fotografii cât de cât acceptabile pentru blog, pentru mine sau pur și simplu de amorul artei, pentru că nu umblu în fiecare zi cu aparatul foto după mine (asta de multe ori tot din cauză de Bulină dar și pentru că e incomod). Un alt motiv ar fi și posibilitatea de a intra pe net în orice moment, ceea ce nu pot acum. Adică pot, dar numai eu știu cât îmi ia să scriu cinci cuvinte pe twitter (după cum se poate și vedea nu am scris de multă vreme). Mi s-a întâmplat să aflu de un eveniment (vezi venirea lui Daniel Dăianu în Oradea) în ultimul moment. Nimic de înregistrat la mine, nimic de pozat… Am apelat la „old school”: agenda și pix. Pozele au ieșit mai mult decât „najpa”, așa că nu le-am mai postat.
Și ca să fiu puțin „coca”, îmi doresc un HTC Magic și ca să mă dau mare că am un gadget o sculă mai dășteaptă decât mine. Vă dați seama ce beton „cool” ar fi să stau vorbesc în tramvai cu așa o bijuterie? Deja tremur de dorință!
P.S. Promit ca primele poze și filme să fie totuși cu Bulina.
Post scris pentru concursul “Îmi doresc un HTC Magic”, organizat de Gadgeteer.ro și Vodafone Romania.
Cumpara produse romanesti si poti salva un loc de munca din Romania
Pentru doritorii de campanii free: s-a lansat campania „Cumpara produse romanesti”, care are ca scop constientizarea ca orice produs care e fabricat in Romania poate duce in final la salvarea unui loc de munca.
Dupa lupte seculare am reusit si sa creez codul HTML pentru banner. Primul meu cod HTML.
<a href=”http://cumparaproduseromanesti.ro”><img src=”http://cumparaproduseromanesti.ro/wp-content/uploads/2009/08/sigla.png” title=”cumpara produse romanesti” alt=”cumpara produse romanesti” width=”150″ height=”150″ /></a>
Micul-dejun al campionilor
Din cauza caniculei am trecut pe lichide. Multe, multe lichide. Iată de exemplu cum arată micul meu dejun înainte de preparare:
Și acum o scurtă enumerare a ingredientelor:
– făină de grâu; OK
– cremă pudră (ulei vegetal hidrogenat, lactoză și cazeină din lapte); NU E OK
– amidon; HMMM
– sare iodată; PENTRU ROMÂNIA E LEGAL CHIAR DACĂ NU E OK
– grăsime de vită; ??????
– burtă de vită deshidratată 7,2%; RESTUL DE 92,8% NU E ???
– potențiatori de aromă (glutamat monosodic, 5′-ribonucleotide disodice, inozinat disodic, guanilat disodic); ARTILERIA GREA DE E-URI !!!!
– grăsime vegetală; ȘORICI, SLĂNINĂ….
– aromă; COLA?!?
– pudră de usturoi; ANTI-VAMPIRIN
– făină de ceapă deshidratată; CEAPA SAU FĂINA ?
– zahăr; SĂ NE ÎNDULCIM DUPĂ CITIREA ACESTEI LISTE
– acidifiant (acid citric); POATE O LĂMÂIE LÂNGĂ, ERA MAI BINE
– condimente; ASPARTAM? MIROS DE PIPER? COLORANT DE MORCOVI?
Urmează și partea „hard”:
– Produsul conține gluten.
– Poate conține urme de ou, soia, țelină și pește. (WTF?!?)
Deci până acum erau doar înlocuitori, dar are și urme de chestii naturale.
Mda! O să mă mumific. Mai bine aleg să fiu incinerat!
Cum am scăpat de gripa porcină
Zilele astea am fost răcit cobză. Dar cobză-cobză. Aerul condiţionat de la birou şi din maşină e vinovatul. Şi căldura de la mijlocul săptămânii trecute. Vineri îmi curgeau ochii şi nasul de nu mai ştiam unde să mă şterg mai întâi.
Partea interesantă începe sâmbătă dimineaţă, când, exasperat peste poate, fug până la farmacia din colţ (să-i spun sau nu numele?). După ce spun ce am şi ce-mi trebuie (paracetamol sinus, olinth şi halls extra strong), farmacista se uită lung la mine şi mă întreabă cu voce nesigură:
F: Aţi fost plecat din ţară zilele astea?
Eu: Din câte ştiu nu, doar puţin cu pluta… E de la aerul condiţionat…
Abia apoi s-a destins şi a redevenit volubilă, dar simţeam cum se uită lung la mine. Mi-a dat ce i-am cerut plus un supliment, că deh… mai trebuie şi vânzări pe praful ăsta.
Acuma stau să mă gândesc: a întrebat ca să ştie să se ferească de mine sau ca să anunţe autorităţile? Oricum încă nu m-a luat nimeni pe sus, aşa că eu cred că a fost pentru liniştea ei sufletească. Deci am scăpat de gripa porcină! URAAAAAAAAAA!!!!
Ajutati-o pe Maria !!!
Am deschis un nou blog cu campanii umaniatare în desfăşurare. Dacă sunteţi mai slabi de înger nu e musai să intraţi, dar vă recomand cu căldură să ajutaţi oamenii care au nevoie de ajutorul nostru.
Pe lângă campania „Salvaţi inimile copiilor„, am început campania de ajutorare a Mariei. Vă rog să contribuiţi.
Irezistibila
Uite ca nu am reușit să-i rezist Bulinei Atomice și am aderat la campania Inimile Copiilor. Nici nu aveam cum să-i rezist atâta vreme cât am donat de ceva vreme prin SMS pentru respectiva campanie. Dar ce nu face o mutriță drăguță de copil….
Bilant de week-end
E vorba despre un bilant personal: trei nunti si un botez! Nu e vorba ca m-am insurat de 3 ori ci ca am fost la atatea.
Tin pe calea asta sa felicit mirii cu un plus pentru Cipri (Cyp)si Mirela (Mireille) Mos, si Bogdan si Bianca Besu. De asemenea felicit parintii Cristi si Ioana Craciun pentru puiuta lor Medeea, care tocmai a primit tainele botezului.
Poze mai incolo, ca acuma-s rupt.