Mâine avem alegeri. Campania a fost o fleaşcă totală, semn că nimeni nu „îşi doreşte mai mult victoria”. Motivul ar fi că indiferent de „programul de guvernare” propus de partide/grupări/alianţe/uatevăr, adevăratul program e cel trimis în plic de către FMI.
Singura miză e furtul banilor publici (ce au tendinţa să se împuţineze de la an la an). În rest, nimic nou sub soare (ca şi Caragiale, Eminescu e mereu actual):
Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu ramâi la toate rece.
Să alegeţi bine. Dacă aveţi ce… că din ce, aveţi căcălău.
Dacă legea spune că bugetul de stat pentru anul următor (în speţă 2013) trebuie adoptat până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru al anului anterior exercitiului bugetar (în speţă septembrie 2012), de ce ne spune musiu Copy&Paste Ponta că după alegeri, mai exact în ianuarie va fi votat bugetul pentru 2013? Urmează măsuri ca-n Grecia şi Spania? Cred că da…
Aseară am ascultat discursul Preşedintelui. Până la un punct am reuşit să-l urmăresc, deşi era compus în cea mai pură „limbă de lemn”. După acel punct mi-a fost din ce în ce mai greu: generalităţi fără prea mare legătură cu „şocul” anunţat de băselu’ cu o zi înainte, amalgam de idei înşiruite cum i-au venit în minte vorbitorului, lipsa unor soluţii concrete şi multe alte lipsuri ale unui discurs de „importanţă capitală”.
În schimb au fost câteva idei care nu îmi ies nici acum din cap şi care mă cam înfioară: Preşedintele nu înţelege nici acum că rolul lui este să asigure un echilibru democratic, că scopul său este acela de mediator între puterile statului şi de a garanta respectarea Constituţiei. Ce mi s-a părut cu adevărat halucinant este că nu reuşeşte să înţeleagă ce înseamnă politicianul şi funcţionarul public în general. A dat-o înainte cu „căpitanul ce-şi duce nava în port”, uitând că între funcţia de căpitan de navă şi cea de Preşedinte al unei ţări democratice există deosebiri esenţiale, ce le fac incompatibile:
1) Căpitanul are drept de viaţă şi de moarte asupra echipajului, Preşedintele nu;
2) Căpitanul este numit, Preşedintele este ales;
3) Ordinul căpitanului e lege pentru echipaj pe când dorinţa populară e lege pentru Preşedinte.
Doar faptul că-şi închipuie că cele două funcţii sunt identice, îl fac să fie (nu doar să pară) un dictator. Cel puţin asta e părerea mea.
După un astfel de discurs confuz şi plin de inepţii, m-ar mira ca românii să nu continue protestele.
Mă întreb dacă măreaţa opoziţie a luat în calcul noţiunile de şah. Mai exact cea în care negrul sacrifică regina. Adică „Băsescu îşi dă demisia, iar noi rămânem să furăm organizăm alegerile”.
Nici nu ar fi o pierdere prea mare pentru PDL, ar asigura Blaga interimatul conform Constituţiei. Dacă s-ar întâmpla aşa, pedeleii şi unepereii ar dă dovadă de un spirit de echipă ieşit din comun.
Cam asta se intampla in momentul asta cu guvernul mic-pitic-boc pastorit de tatutul poporului Baselu’. Problema e ca asa cum datile trecute nu l-a schimbat pe aschimodic, nici acum nu o va face, iar oameni de valoare PDL-ul nu are. Problema si mai mare e ca nici ceilalti nu au.
Cand credeam ca „politicienii” PD-ului au primit cam toate palmele pe care le meritau pana la momentul alegerilor, iata ca a sosit momentul suturilor pe care le primesc si le vor primi de acum incolo pentru „meritele deosebite in propasirea si dezvoltarea economica durabila a Romaniei”. Slava tie conducator iubit! Sa urmarim discursul!
Suntem tari de tot! Suntem mareti! Suntem cei mai cei! Nimeni nu mai e ca noi! Am depasit Italia, Franta, Grecia, Portugalia si alte tari campioane ale lenei parlamentare. Suntem PE PRIMUL LOC!!!! URAAAAAAAAA!!! Nu credeti? Priviti aici statistica oficiala a Parlamentului European sa vedeti care sunt campionii absenteismului. NOI SUNTEM! Si cum sa nu fim, cand EBA e la shopping, iar Berbecali pe la DNA?
Rusine sa va fie euro-parlamentari romani! Nu meritati sa fiti nici macar sefi de scara!
După o campanie mizerabilă, a venit momentul să facem bilanţul: oricare ar fi rezultatul, se prefigurează un dezastru pentru România.
Nu pot înţelege imbecilitatea celor care spun că au votat cu Băsescu pentru a scăpa de comunişti. Bine aţi făcut băieţi, l-aţi votat ca să scăpaţi de comunişti, dar daţi de securiştii
În istorie, toate luptele au purtat un nume. Lupta dusă în ultima lună de campanie mi-a depăşit aşteptările privind jegurile mizeriile de tot felul aruncate
Sau prelungirea primei părţi. Dacă până acum nu eram foarte convins de oferta de pe piaţa electorală, acum sunt din ce în ce mai convins că nu am ce să caut la vot. Nu am ce alege. Geoană nu, pentru că nu. Băsescu nu, pentru că a făcut destul rău.
Deci nici măcar varianta alegerii răului mai mic nu există. Amândouă opţiunile ar reprezenta un rău la fel de mare. Iar acum nu ne mai permitem nici măcar o greşeală, chiar dacă toate organismele internaţionale fac tot posibilul să ne ajute. Dacă iese Geoană, ne întoarcem cu 20 de ani înapoi. Dacă iese Băsescu, ne întoarcem în epoca de piatră.
Oricum va fi să fie, o naţiune îşi alege întotdeauna reprezentantul pe care-l merită. Eu unul nu cred că mă mai duc la vot, chiar dacă asta ar însemna să mi se aplice ceea ce am propus. Oricum acolo vom ajunge indiferent de cine va fi preşedinte.
Acum 20 de ani (aproape), un pastor reformat maghiar din Timişoara reuşea să strângă în jurul său, pe lângă enoriaşi, o mulţime imensă de români. Manifestaţia şi-a schimbat destul de repede cursul, ajungând o manifestaţie anti-regim. Astăzi, UDMR, se raliază alianţei româneşti din jurul neamţului Johannis. Nu ştiu dacă impactul pentru viitor va fi
Cine ne sunt prezidenţiabilii? Asta e prima întrebare a oricărui român, când îi spui că urmază alegeri sau când aude că a început campania. Asta în cazul în care nu trage un ” ‘tu-le muma lor de oţi”, caz în care îi poţi intui opţiunea politică.
Intenţia mea era să fac o analiză a programelor propuse de candidaţii la alegerile prezidenţiale din acest an. Dar am aşteptat şi căutat mult şi bine după o frântură de idee inteligibilă din corul de fluierături şi zgomot de fond. Nu am
Tot aud zilele astea diverşi formatori de opinie care se declară atât de scârbiţi de clasa politică încât nu vor merge la vot. Asta am mai auzit-o şi la euro-parlamentare şi la alegerile parlamentare de anul trecut. La propunera lor aş veni şi eu cu o contra-propunere: dublarea impozitelor pentru cei ce nu participă la vot.
Logica e simplă: dacă nu te interesează cine câştigă sau cum, înseamnă că nu te interesează nici dacă plăteşti mai mult. Cu alte cuvinte „îţi place”. Şi dacă tot îţi place, hai să o facem cu temei!
Sunteţi de acord cu dublarea impozitului pentru cetăţenii care nu vor participa la vot?
Odată cu protestul bloggerilor români, numit „Nu fă nimic” mi-am aminti de un pasaj al lui Traian Ungureanu. E drept că s-ar potrivi mai degrabă la campania „Noi vrem respect”, dar … nu mă alătur grupurilor media, prefer o iniţiativă puţin mai independentă.
„Dacă nimic nu va opri alunecarea statului sub control oligarhic şi dacă nimic nu va pune capăt degenerării sociale ce va urma, ciclul istoric început în 1989 se va încheia cu un eşec greu de depăşit. Tentative de desprindere din posteritatea comunistă se va încheia cu o prelungire mascată a viciilor structurale ale vieţii în servitute. România va fi renovată comercial, dar nu se va moderniza şi nu va fi animată de un suflu colectiv solidar. Aşa cum s-au obişnuit, românii vor distila, în continuare, pesimismul în sub-produsele sale etilice tradiţionale: suspiciune, refuz de colaborare, vânătoare de privilegii rapide. Această deplasare spre dezangajare şi anarhie obştească e o ameninţare reală, dar nu inevitabilă. Important e ca lumea românească să se împlinească în interiorul graniţelor şi nu în afara lor, acolo unde câteva milioane de emigranţi se pliază şi se manifestă productiv sub tutela unor modele de viaţă incomparabil mai corecte. Dar asta depinde într-o măsură covârşitoare de o iluminare a clasei politice pe care, cel puţin astăzi, o putem presupune greu. Dacă breşa creată de experimentul Băsescu nu va fi astupată, fereastra spre dezvoltare va rămâne deschisă pentru un timp. Nu mult, dar suficient pentru o mutaţie. Dacă nu, fereastra va da direct spre grădinile demult ofilite ale regresiei.”
Deci Băselu’ nu se lasă: nu-l vrea pe primarul Sibiului. Tind să cred că nu vrea nici un candidat al opoziţiei. Favorit pare a fi Lucian Croitoru (propus de PDL, evident), dar mai vedem… PNL zice deocamdată că nu-l vrea. Până acum sunt oarecum în grafic cu predicţia, adică varianta Boc a picat între timp. Dar mai avem timp de joacă, doar criza nu e aşa de mare la noi. Nu?
Punem un pariu? Io zic aşa: Băselu’ numeşte ca prim-ministru pe acelaşi domn cioc-Boc. Parlamentul refuză. Băselu’ insistă. Parlamentul, la fel. Rezultă ALEGERI ANTICIPATE.
Am senzaţia că Băselu’ merge la jocul de totul sau nimic. Pariu?
Mai știe cineva despre cartea de alegător? Dar că ea este prevăzută expres de Legea electorală? Oare mai știe cineva unde și-a pus cartea de alegător, prin ce sertar? Dar mai ales știe cineva la ce se folosește? Sau de ce nu se folosește?
Sunt curios cât dinarticolul lui Geoană e discurs electoral și cât opinie sinceră. Aș vrea să cred că în ceasul al 13-lea s-a trezit conștiința politică a unui lider de partid. Mi-e totuși frică. Pentru că astfel de transformări nu au loc peste noapte.
Am fost luni la Certeze. Pana aici nimic deosebit … decat ca a fost cu o zi inainte (in 3 mai) aproape toata protipendada politica a Romaniei. Nu am fost sa le miros urma ci pentru ca aveam treaba. Totusi nu am putut sa nu ma intreb de ce tocmai Certeze si tocmai Sambra Oilor a fost tinta politicienilor nostri major (vezi Base si Prostanacu’). Raspunsul pe care l-am gasit eu e cutremurator de simplu: aici se traieste bine! Cel putin asa arata casele in care stau localnicii. Nu credeti? Ia priviti!
Acum cateva luni era in plina desfasurare campania electorala pentru functia de primar al Oradiei. De castigat a castigat Ilie Bolojan, dar nu asta e important. Lucrul nou pentru un candidat era ca si-a lansat pagina web, plus un blog, pentru a pastra legatura cu alegatorii. Dupa campanie, respectiv victorie, domnia sa, in ciuda promisiunilor anterioare, nu a mai „calcat” pe respectivele domenii (electronice). Mai precis nu a mai tinut legatura cu oradenii, ca dovada fiind ultima postare, in care afirma sus si tare ca juramantul depus ca primar obliga. Nu stim insa daca acelasi juramant poate sa si absolve. Mai cercetam. Pana una-alta ramanem cu dezamagirea.
O TEMPORA!!!
Loading ...
