20 de ani au trecut in viteza. Cu toti cunoscutii mei, la implinirea a douazeci de ani, depanam amintiri ceausiste, gen bananele verzi, cozile interminabile, cartele pentru alimente…..refuz sa cred ca e nostalgie si ca suntem ancorati intr-un astfel de trecut, ma trec fiori reci numai cand ma gandesc, daca nu era Revolutia viitorul ar fi fost precum trecutul parintilor nostri – unul restrictiv, fara orizonturi.
Eu mă gândesc cu groază că oamenii ăia au murit chiar de pomană: după 20 de ani să fii condus de aceiaşi oameni sau de cei din eşalonul 2 sau 3 din partid, e de-a dreptul înfiorător!
20 de ani au trecut in viteza. Cu toti cunoscutii mei, la implinirea a douazeci de ani, depanam amintiri ceausiste, gen bananele verzi, cozile interminabile, cartele pentru alimente…..refuz sa cred ca e nostalgie si ca suntem ancorati intr-un astfel de trecut, ma trec fiori reci numai cand ma gandesc, daca nu era Revolutia viitorul ar fi fost precum trecutul parintilor nostri – unul restrictiv, fara orizonturi.
Eu mă gândesc cu groază că oamenii ăia au murit chiar de pomană: după 20 de ani să fii condus de aceiaşi oameni sau de cei din eşalonul 2 sau 3 din partid, e de-a dreptul înfiorător!