Toamna se numără…?

Ei bine, Toamna Orădeană a început, cum altfel, cu spectacole în aer liber. Cum spuneam şi în articolul precedent, pe lângă spectacole s-au deschis şi tarabele cu mici şi bere. Mă întreb acum cum se poate ca singura constantă, de peste 20 de ani de când se serbează zilele oraşului, să fie potolul şi băutura? Adică de ani buni au loc şi spectacole de toate felurile şi genurile, dar lumea se înghesuie doar la cele gratuite şi la păpică şi alcool. Faptul că „Scripcarul pe acoperiş” (piesă ce a deschis Festivalul de Teatru Scurt) a avut un succes fulminant îl pun (încă) pe seama redeschiderii clădirii teatrului după ani interminabili de reparaţii şi restaurări, dar altfel aştept cu nerăbdare celelalte evenimente ale Toamnei Orădene ca să-mi pot face o părere generală. M-ar întrista ca munca lui Bunoiu şi a blogosferei orădene să fie în zadar, iar lumea să aleagă tot cele mai facile programe…

Nu mică mi-ar fi mirarea ca la Târgul Pălincarilor şi la Festivalul Vinului din 30 septembrie – 2 octombrie să fie iar puhoi de lume.

Oare doar mititeii, berea, pălinca şi vinul fac legea? Aşteptăm să vedem ce ne răspunde Oradea!