Skip to main content

Toamna Orădeană – ediţia 2013

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, Din Oradea, eterna si fascinanta Romanie, evenimente, Oradea. 1 comentariu la Toamna Orădeană – ediţia 2013

Dacă anii trecuţi festivalul numit ”Toamna Orădeană„ a avut o dimensiune de festival naţional, anul acesta a scăzut doar la nivel de chermeză cu mici, bere şi multă muzică populară. Pe ici şi pe colo s-au strecurat câţiva artişti mai răsăriţi, şi aceia tocmiţi pe ultima sută de metri, astfel se explică şi programul dat publicităţii cu două zile înainte de startul ediţiei acestui an. Marea majoritate a evenimentelor sunt de fapt ALTE evenimente de sine stătătoare, dar pe care onor primăria a considerat că e bine să le includă în program ca fiind proprii şi finanţate din bugetul festivalului, fără a fi menţionaţi adevăraţii organizatori, măcar ca sponsori… Un astfel de exemplu este Festivalul de Teatru Scurt (care a devenit începând cu această ediţie internaţional) sau Critical Mass.

Ce m-a deranjat cel mai mult, ca orădean, nu ca bloger, este că nu s-a comunicat public până înainte cu 45 de minute despre conferinţa de presă, pentru că în fond şi la urma-urmei presa fusese invitată cu o zi înainte. Corect până la un punct: poate vroiau să ajungă şi câţiva cetăţeni interesaţi de finanţele publice locale, ca să dezbată public niţel cheltuielile… În altă ordine de idei, am aflat că această ediţie aniversează 900 de ani de atestare documentară a Oradiei (mai mult cu aproape 300 decât a Bucureştiului)… nu ştiu cum vi se pare vouă, dar eu cred că era un motiv de a face tam-tam şi a aduce o

Continuă lectura

Habemus hymnum!

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea, evenimente, Oradea. Niciun comentariu la Habemus hymnum!

Da! Avem! Nu e cel mai grandios, dimpotrivă e şprinţar, aşa cum stă bine unui imn al Toamnei Orădene. Iată-l:

Uite că avem şi programul Toamnei Orădene. Biletele s-au pus în vânzare, aşa că nu mai staţi pe gânduri că vin alţii şi le cumpără!

P.S. Vă place imnul? Dacă da, daţi-i un share.

Debut Graţian Lascu!

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea. Niciun comentariu la Debut Graţian Lascu!

Spuneam că tinerii autori trebuie să facă multe sacrificii pentru a-şi vedea visul de a publica primele volume. Iată că Graţian îşi vede visul după sacrificiul făcut. Astăzi, va avea loc lansarea volumului de debut, numit „Amintiri din prezent”, la Hotelul Continental, sala Paladinum (parter), începând cu ora 17:00.

Editura ARCA vă invită să participaţi vineri, 24 Februarie 2012, ora 17, la lansarea romanului „Amintiri din prezent” de Graţian Lascu.

Locaţia: Hotelul Continental, sala Paladinum (parter)

Tânărul descrie în acest roman dragostea adolescentină, o iubire privită dintr-o perspectivă psihologică într-o lume scăldată în viciu și vulgaritate feminină.

Despre carte şi autor vor vorbi: Prof. Univ. Florin Ardelean, Prof. Ec. Virgil Blage, jurnalistul Florin Budea şi reputatul om de cultură Mircea Bradu.

Romanul se poate achiziţiona de la lansare.

Vă aşteptăm cu drag!

La mai mare Graţian!

100 de cărţi pentru una singură?

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura, Romania. 3 comentarii la 100 de cărţi pentru una singură?

Ce trebuie să facă un tânăr autor din România pentru a-şi publica o carte? Veţi spune că în primul rând trebuie să o scrie. Corect! Dar dacă e scrisă deja? Logica spune că mai trebuie să contacteze o editură (sau mai multe). Ei bine, logica e faultată de situaţia „din etren”. Astfel, în România, ca tânăr autor, trebuie să ai o reputaţie deja (de unde, dacă nu ai publicat cartea încă?) sau să ai bani. Pentru că nimeni nu îşi asumă „riscul” de a te lansa, preferând să aducă titluri consacrate, pe care să le traducă (oarecum) dacă e vorba de autori străini.

În situaţi asta ingrată se află Graţian Lascu, ce nu reuşeşte să publice nicicum. E tânăr, deci nu are reputaţie (logic dealtfel), iar de bani… Ei bine, aici Graţian a luat o decizie ce mie ca posesor de bibliotecă mi se pare dureroasă, dramatică de-a dreptul:

Decizia am luat-o cu cateva zile inainte de 2012 si sunt pregatit pentru orice de data aceasta. Am scris Nici editurile nu ne vor in speranta ca voi primi unele raspunsuri. Le-am primit si m-am convins ca nu eu gresesc si nici calitatea carti mele nu-i pusă la indoiala. Concluzia finala: sistemul – editurile si tipografiile – librariile – Romania…

In acest moment am jumatate din suma de care am nevoie si cealalta jumatate spre sa o scot din cele 100 de carti pe care le-am pus la vanzare. Teoretic, daca le dau pe toate 100 am sanse ca sa imi public cartea intr-o luna.

Găsiţi articolul său pe această temă AICI. Să spun sincer, mi se pare trist. Dar e adevărat.

Dacă vă e dor …

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, w w w. Niciun comentariu la Dacă vă e dor …

De ceva vreme fiinţează o pagină web a unei emisiuni. Nu orice emisiune ci una destul de ascultată la vremea ei de către iubitorii muzicii. Este vorba de „Ora lui Chifiriuc”, realizată de Dumitru Chifiriuc, profesor de … educaţie fizică. Asta nu l-a împiedicat să facă o pasiune pentru muzica anilor 60-70, cei mai frumoşi ani ai muzicii rock sau anii celei mai frumoase muzici rock…

Pagina a fost realizată de etern îndrăgostitul de muzică şi de radio, Lulu Cremeneanu şi conţine (sau va conţine) înregistrările emisiunilor realizate de profesorul Chifiriuc.

Îţi mulţumesc Lulu, oriunde te-ai afla!!!

Vernisajul expozitiei „ orăşel-städtle” de Gabriel Miloia

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura, evenimente. Niciun comentariu la Vernisajul expozitiei „ orăşel-städtle” de Gabriel Miloia

Miercuri, 14 septembrie de la ora 19:00 va avea loc la Galeria Visual Kontakt (str.Albacului nr.54 Oradea) vernisajul expozitiei „orăşel-städtle” de Gabriel Miloia. Iată cum este caracterizată aceasta:

conform dex, regie este „concepţia interpretării scenice a unui text dramatic, a unui scenariu sau libret destinat să devină spectacol; îndrumarea jocurilor actorilor şi a montării unui spectacol de teatru, decinema, de operă etc.” ne-am obişnuit cu regizorul care face repetiţii cu ansamblul său. orăşelul ar dori să ştie mai multe, să pună întrebări. de exemplu: se poate face regie în afara teatrului? în desen? şi dacă se poate? cu cine lucrează un regizor care nu are nevoie de actori? şi dacă ar fi mai mulţi regizori? şi dacă nu s-ar cunoaşte între ei?

sunt întrebări care mă sâcâie, iar orăşelul e încercarea de a le găsi răspuns. cunoaştem multe despre arta actorului, dar când trebuie să ne închipuim arta regizorului, imaginile care ne vin în minte sunt mai puţin spectaculoase. când actorii se plictisesc, improvizează, fac prostii, se imită între ei, doar să se amuze. asta o pot face şi regizorii. şi astfel, regia ni se arată într-o lumină pe care nu am fi bănuit-o niciodată. astăzi în desen şi construcţii.

există două ţări care mi-au marcat viaţa. prima e românia, unde m-am născut şi am crescut. a doua e germania, unde am studiat şi mi-am găsit direcţia. sunt două lumi complet diferite, cu oameni care au dorinţe, speranţe, spaime şi aptitudini diferite. iar între ele stăm eu şi orăşelul pe care l-au construit împreună. lucrarea mea e un dar făcut celor două, cu recunoştiinţă.

Detalii pe situl galeriei: www.visualkontakt.ro

BACALAUREAT 2011 – momentul adevărului

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, Din Oradea, eterna si fascinanta Romanie, opinii. 2 comentarii la BACALAUREAT 2011 – momentul adevărului

Indiferent de isteria generală (mă rog, doar a 100.000 de elevi, respectiv 200.000 de părinţi plus aproximativ 400.000 de bunici), rezultatele de anul acesta de la BAC reflectă fidel „reformele” ultimilor 20 de ani, subfinanţării constante, dar şi lipsa totală de interes a elevilor şi părinţilor faţă de carte şi şcoală. Spun asta în perfectă cunoştinţă de cauză, ca fost cadru didactic.
Nu pot să le plâng de milă celor peste 50% dintre absolvenţii de liceu care nu au luat examenul de maturitate pentru simplul motiv că nu au dreptate. În scurta mea activitate pedagogică m-am lovit de câteva ori de lipsa de preocupare a unora dintre elevi, ce îşi motivau în fel şi chip faptul că nu pot răspunde la întrebări simple. Eu nefiind adeptul predării prin dictare, m-am trezit uneori în faţa replicii „nu ne-aţi dictat, deci nu ne-aţi predat; de unde era să învăţăm?”. Evident, de manual nu auziseră. Şi ce manuale! Comparativ cu cele din care am învăţat noi, cei din generaţia 30+, cele de acum sunt nişte cărţi de colorat!

Nu pot însă să nu fac o remarcă după ce am studiat listele candidaţilor de la liceele orădene: unde se face şcoală şi există interes, au fost şi rezultate. Iată ce am văzut eu (iau doar liceele din Oradea, în ordinea în care sunt afişate pe situl Ministerului Educaţiei):

1. COLEGIUL ECONOMIC „PARTENIE COSMA” ORADEA – 256 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 179. Rezultă un procentaj de reuşită de 69,92%.

2. COLEGIUL NATIONAL „IOSIF VULCAN” ORADEA – 90 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 87. Rezultă un procentaj de reuşită de 96,66%.

3. COLEGIUL NATIONAL „EMANUIL GOJDU” ORADEA – 182 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 176. Rezultă un procentaj de reuşită de 96,70%.

4. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI EMINESCU” ORADEA – 277 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 257. Rezultă un procentaj de reuşită de 92,77%.

5. COLEGIUL TEHNIC „ANDREI SAGUNA” ORADEA – 231 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 18. Rezultă un procentaj de reuşită de 7,79%.

6. COLEGIUL TEHNIC „CONSTANTIN BRANCUSI” ORADEA – 230 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 83. Rezultă un procentaj de reuşită de 36,08%.

7. COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA” ORADEA – 180 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 4. Rezultă un procentaj de reuşită de 2,22%.

8. COLEGIUL TEHNIC „MIHAI VITEAZUL” ORADEA – 390 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 48. Rezultă un procentaj de reuşită de 12, 30%.

9. COLEGIUL TEHNIC „TRAIAN VUIA” ORADEA – 527 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 179. Rezultă un procentaj de reuşită de 33,96%.

10. COLEGIUL TEHNIC „TRANSILVANIA” ORADEA – 220 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 39. Rezultă un procentaj de reuşită de 17,72%.

11. GRUP SCOLAR SANITAR „VASILE VOICULESCU” ORADEA – 73 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 39. Rezultă un procentaj de reuşită de 53,42%.

12. GRUPUL SCOLAR IOAN BOCOCI – 44 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 1. Rezultă un procentaj de reuşită de 2,27%.

13. LICEUL „DON ORIONE” ORADEA – 46 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 19. Rezultă un procentaj de reuşită de 41,30%.

14. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „BIHORUL” ORADEA – 65 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 47. Rezultă un procentaj de reuşită de 72,30%.

15. LICEUL DE ARTA ORADEA – 104 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 90. Rezultă un procentaj de reuşită de 82,56%.

16. LICEUL HENRI COANDA ORADEA – 58 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 8. Rezultă un procentaj de reuşită de 13,79%.

17. LICEUL PARTICULAR „GEORGIANA” ORADEA – 32 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 1. Rezultă un procentaj de reuşită de 3,12%.

18. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST „EMANUEL” ORADEA – 57 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 57. Rezultă un procentaj de reuşită de 100%.

19. LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC ORADEA – 39 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 35. Rezultă un procentaj de reuşită de 89,74%.

20. LICEUL TEOLOGIC ORTODOX „EPISCOP ROMAN CIOROGARIU” ORADEA – 11 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 8. Rezultă un procentaj de reuşită de 72,72%.

21. LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL „BETEL” ORADEA – 62 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 60. Rezultă un procentaj de reuşită de 96,77%.

22. LICEUL TEOLOGIC REFORMAT „LORANTFFY ZSUZSANNA” ORADEA – 57 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 26. Rezultă un procentaj de reuşită de 45,61%.

23. LICEUL TEOLOGIC ROMANO CATOLIC „SZENT LASZLO” ORADEA – 48 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 8. Rezultă un procentaj de reuşită de 16,66%.

24. LICEUL TEORETIC „ADY ENDRE” ORADEA – 201 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 134. Rezultă un procentaj de reuşită de 66,66%.

25. LICEUL TEORETIC „AUREL LAZAR” ORADEA – 98 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 90. Rezultă un procentaj de reuşită de 91,83%.

26. LICEUL TEORETIC „LUCIAN BLAGA” ORADEA – 106 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 82. Rezultă un procentaj de reuşită de 77,35%.

27. LICEUL TEORETIC „ONISIFOR GHIBU” ORADEA – 119 candidaţi înscrişi, din care au luat bacalaureatul 105. Rezultă un procentaj de reuşită de 88,23%.

O primă concluzie ar fi că şcolile cu tradiţie şi-au respectat blazonul, iar acolo unde au fost cerinţe cât-de-cât, au fost şi rezultate. Se vede cu ochiul liber că repartiţia computerizată în licee este o soluţie cât se poate de idioată, iar lipsa unui examen de admitere în liceu nu face decât să înrăutăţească situaţia, neexistând astfel o sită a valorilor.

Singura diferenţă faţă de anii trecuţi a fost prezenţa camerelor de supraveghere. Rezultatul nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Şcolile slabe au fost puse cu botul pe labe.

Restul concluziilor le puteţi trage singuri.

Centrele de examinare se pot consulta aici.

Vernisaj de pictură Antonio del Donno la Muzeul Ţării Crişurilor

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea, evenimente, reclame. 2 comentarii la Vernisaj de pictură Antonio del Donno la Muzeul Ţării Crişurilor

Tocmai când credeam că Lulu odată ajuns în Bali a uitat de Oradea şi de noi, iacătă că ne făcu bucata: ne-a informat (cu rugămintea de a da mai departe) că AICI, în Oradea, va avea loc miercuri, 23 februarie, vernisajul expoziţiei pictorului italian Antonio del Donno (detalii despre pictor aveţi AICI) la Muzeul Ţării Crişurilor, în Salonul Muzeul Ţării Crişurilor.

Mulţumim Lulu, ai rămas acelaşi suflet mare alături de Oradea şi de orădeni! Bună să-ţi fie inima! Oriunde te-ai afla!

Lumeeee, lumeee! Veniti de luati carti!

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea, evenimente, reclame. 1 comentariu la Lumeeee, lumeee! Veniti de luati carti!

Pentru cine nu vine mosu’ cu nuiaua, vine cu reduceri de 10% si 15%, luni (6 decembrie) de la orele 19:00 la Juice Cafe si Libraria Universitaria. Reduceri la ce? Pai la carti bien sûr. Pe langa asta veti mai gasi si o multime de carti la 10 lei. Pana va hotarati ce carte luati, puteti bea o cafea sau, de ce nu, o bere. Intrarea e libera.

Atat de… nu stiu cum…

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura. 9 comentarii la Atat de… nu stiu cum…

A murit Adrian Paunescu. Asta apare pe toate canalele media. Toate blogurile, twitterul si facebook-ul au luat foc si doar asta vezi la tot pasul. Da, a murit un om, dar cel mai rau e ca a murit UN POET. Unii il numeau versificator pentru abilitatea lui de a-si crea discursul direct in versuri. Cu alte cuvinte compunea cum vorbea. Unii l-au urat pentru omagiile aduse dictatorului Ceausescu. Altii l-au iubit pentru poeziile revolutionare. Intotdeauna echilibrul dintre cele doua tabere a stat intr-un fir de par, dand cateodata castig de cauza detractorilor sau, dupa caz, adulatorilor. A facut lucruri bune in viata? In mod cert DA! Asta o spun atat cei ce l-au iubit cat si cei ce l-au urat. Cenaclul Flacara a fost la timpul lui un incubator de talente a muzicii folk romanesti, dar si o reduta aparata cu multe sacrificii. Multi dintre artistii lansati de POET l-au scuipat, injurat si pupat pe rand. A fost detestabil de multe ori si detestat pana dincolo de limite. Dar a fost si iubit enorm.

Tin minte din perioada copilariei, cand locuiam prin Bucuresti. Parintii mei erau tineri si neavand cu cine sa ma lase acasa, ma luau la concertele Cenaclului. Era o atmosfera cam ca cea pe care o vedem azi la concertele marilor trupe care vin in Romania. Era o oaza de libertate in desertul comunismului romanesc. Da, se spuneau si poezii patriotarde, se spuneau si ode, dar de fiecare data era o liniste mormantala in sala. Dupa care incepea concertul. Si se intindea mult dupa miezul noptii. Cine spunea dupa revolutia din ’89 ca Paunescu avea o putere enorma asupra tineretului, are enorma dreptate. A doua zi se intalneau prin birouri colegii care fusesera la spectacol sa povesteasca celor CE NU PUTUSERA INTRA. In soapta. Pe ascuns. Tot ce cu o zi inainte spuneau, strigau chiar, acum povesteau soptit de frica turnatorilor (cam prin fiecare firma se stia cine e). Daca atunci Adrian Paunescu ar fi vrut sa scoata lumea in strada, nu ar fi avut nici o dificultate. Poate pentru ca nu a facut-o a fost urat si injurat. Dar hei! era si el un om! Personal m-am bucurat la fiecare dintre spectacolele Cenaclului Flacara la care am fost. Ce atmosfera! Stiu ca difuzarile radio erau cenzurate, fiind de fapt doar inregistrari din spectacol. Stiu asta pentru ca dupa revenirea la Oradea (in 1984), urmaream la radio Romania Tineret, dar nu simteam aceeasi emotie.

Dormi in pace Maestre! Timpul le lamureste pe toate. Pacat ca te-ai grabit.

Concert „Marius Pop & The M Theory”

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea, vacanta si timp liber. 1 comentariu la Concert „Marius Pop & The M Theory”

Mai tineti minte experimentul ACS (arta compozitionala spontana) desfasurat in PodZ? Ei bine, acum va avea loc si un turneu de lansare a albului „First Step” al lui Marius Pop si a formatiei The M Theory. Turneu care incepe la Oradea. Unde? La ARLUS (Casa de Cultura a Municipiului). ATENTIE! Locuri limitate! Spectacolul incepe la ora 18:00, asa ca incercati sa ajungeti din timp ca sa nu va treziti cu usa in nas!

Nu ratati! Pur si simplu merita vazut!

Cum ne formam caracterul

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, eterna si fascinanta Romanie, opinii, Romania. 7 comentarii la Cum ne formam caracterul

Cum se formeaza caracterul la romani?

1. Prima poezioara pe care o invatam este… „Catelus cu parul cret”…care ne invata: „Fura rata din cotet / Si se jura ca nu fura…”

2. A doua poezie semnificativa pe care o invatam este… „Miorita”, care ne spune ca doi romani invidiosi se asociaza si-l omoara pe al treilea care era cel mai productiv in domeniul lor de activitate…

3. A treia poezie semnificativa pe care o invatam este… „Luceafarul”…care ne arata ca tanara romanca de maritat il aduce pe geniul roman in pragul sacrificiului suprem dar il prefera pe un viclean baiat din flori si de pripas…

Sa ne mai miram ca subiectul din propozitia „Venea o moara pe Siret” este Venea? Pentru ca el il omoara pe Siret…. 😀

Experiment reusit aseara in PodZ

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, Din Oradea, foto. 4 comentarii la Experiment reusit aseara in PodZ

Joi seara am fost invitat la o iesire in oras mai speciala (in ultimele luni cam toate iesirile mele in oras cu prietenii sunt speciale si cu totul extraordinare). Desi locul de intalnire a fost cam micut, am avut parte de un spectacol mai mult decat urias. Mi-a placut pana si in momentele in care nu mi-a placut. Am asistat la un experiment de „arta compozitionala spontana”. Imaginati-va repetitiile unei trupe rock sau jazz, unde fiecare instrumentist improvizeaza asa cum crede de cuviinta, fie pornind de la o bucata cunoscuta, fie pur si simplu de la un ritm. Partea frumoasa incepe cand „se incalzesc” interpretii si poarta un „dialog” instrumental de toata frumusetea, uneori incununat de cate un solo. Scriu doar acum despre asta pentru ca mi-a trebuit ceva vreme sa rumeg spectacolul pe care l-am urmarit. Si stiu ca daca ar mai apare odata ocazia sa vad ceva asemanator…. desi, din spusele organizatorilor, acest gen de evenimente sunt pur artistice si „se intampla” daca ai norocul sa dai simultan in acelasi loc de mai multi instrumentisti buni.

Evenimentul acesta a beneficiat de participare lui Marius Pop, considerat de unii ca fiind unul dintre chitaristii de top 3 din Romania. Ascultandu-l am inteles si de ce. Lumea ce trecea pe strada se oprea pret de cateva momente (in ciuda orei tarzii) ca sa asculte muzica pura. Unii char intrau sa auda mai bine.

A fost o noapte de vis, pe care as dori-o de cat mai multe ori in Oradea. Poate putin mai multa promovare a evenimentului nu ar fi stricat. Sau un local putin mai mare. Sau poate se extinde PodZ. Mai stii. Daca ar fi pe bani, ar face toti banii pana la ultimul banut. Iata cateva instantanee de la fata locului:

Cui i-e frica de ingeri?

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura, Din Oradea, foto. 1 comentariu la Cui i-e frica de ingeri?

Nu ma prea pricep la pictura, dar aseara la Centrul Cultural Posticum, in Aula Magna, am vazut cateva dintre panzele artistului timisorean (dar oradean de origine) Marc Kopil reunite sub numele „Who’s afraid of angels?” Picturile expuse nu sunt multe, dar unele m-au impresionat prin detaliu, care spunea mult mai mult decat desenul in sine (este cazul unei picturi numite sugestiv „Counterstrike”). Conform parerii generale a celor prezenti, am avut in fata un artist interesant, cu un viitor stralucit pe simeze.

Expozitia se intinde pe durata unei luni intregi, mai precis intre 22 Iulie – 22 August 2010, la Centrul Cultural Posticum
Oradea, Strada Teiului 26.

Iata si cateva fotografii de la evenimet:

Artistul impreuna cu panza „Becoming an Angel”

Marc Kopil – cuvant de deschidere la expozitia din Oradea

Mai multe detalii despre autor vor apare pe situl sau personal.

Festival international de film la Oradea – TresCourts

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, reclame. Niciun comentariu la Festival international de film la Oradea – TresCourts

Pentru cei care spun ca in Oradea nu se intampla nimic: in perioada 7-8-9 mai 2010, incepand cu ora 18:00, va avea loc la Oradea (si nu numai) un festival international de film de foarte scurt metraj. Spun ca nu doar la Oradea, intrucat TresCourt se desfasoara simultan in peste 25 de orase din Romania, precum si in inca 13 tari. Filmele respecta o singura regula: NU DEPASESC 3 MINUTE!!! Toate genurile sunt acceptate: ficţiune, animaţie, documentar, film experimental… Un concentrat de inventivitate şi imaginaţie!

Pentru Oradea, organizatorii au ales ca loc de desfasurare cinematograful Libertatea (str.Independentei nr.1). Biletul de intrare este 5 lei. See you there!!

Detalii AICI

AICI gasiti si o lista a oraselor in care are loc simultan TresCourt, atat in Romania cat si in restul lumii.

Lansare de carte si expozitie foto la nou deschisa librarie Universitaria

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura, foto, reclame. Niciun comentariu la Lansare de carte si expozitie foto la nou deschisa librarie Universitaria

Daca pana acuma am criticat in stanga si in dreapta, acum anunt un dublu eveniment ce va avea loc la Oradea: luni in data de 3 mai, la libraria Universitaria (da, mai exista si curajosi care deschid afaceri in domeniul culturii pe timp de criza):

1.  Lansare de carte „Aplicatii practice in logopedie si psihologie scolara”. Prezentarea va fi facuta de catre autoare Loredana Bejan, Ioana Drugas, Laura Hardalau si va avea loc de la ora 17:00. Cartea se va gasi in librarie la pretul de 40 RON.
2. Deschiderea expozitiei fotografice „Fiinte de sticla” a lui Harris Wallmen, incepand cu orele 17:30.

Ne vedem luni, pe 3 mai incepand cu orele 17:00 la libraria Universitaria, pe str.V.Alecsandri nr.15.


„E PUR SI MUVE”

Doua tari, o singura gandire!

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, eterna si fascinanta Romanie, opinii, Romania. 3 comentarii la Doua tari, o singura gandire!

Cand tocmai credeam ca optionalul este obligatoriu doar in Romania, citesc pe un blog de dincolo de Prut (Lupul Sur) cum ca si acolo obligativitatea poarta denumirea de „optional” mai cu seama cand e vorba de religia predata in scoli. Cum subiectul cu pricina s-a dezbatut si pe lung si pe lat in blogosfera romaneasca, nu mai adaug nimic altceva decat atat: se vede ca gandim romaneste de ambele maluri ale Prutului, concluzia de necontestat ca suntem frati! Dar daca la Chisinau macar au pus de-o  mini-revolutie, noi, care ne dam mai occidentali, nu suntem in stare sa punem nici macar de-o greva… Ne meritam soarta!

Nu te supara frate!

Iarna pe ulitele romanesti

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, din trafic, eterna si fascinanta Romanie, Romania. Niciun comentariu la Iarna pe ulitele romanesti

IARNA PE ULITA – varianta 2010 (autor necunoscut, primita pe mail)



A-nceput de ieri s-apara
Cate-o groapa de rahat.
Vremea s-a mai imbunat,
Strazile-au ramas prin tara
Ca la sat.



Sunt transee, nu sosele
Nu poti circula deloc
Caci sunt gropi din loc in loc
Mari cat sa-l ascunzi in ele
Si pe Boc.



Si cand ploua toate-au apa
Nu se vede, dar precis
Ca se-ascunde un abis
Cam in ori-si-ce baltoaca
E de vis.



Nu soferii sunt miopi
Cand conduc. Ci trebui
spus,
C-au o mare vina-n plus:
Si sunt „prosti de dau in gropi”
Cei de sus..



Zici ca merg pe-alta planeta
Avem gropi ca-n cimitir
Nu le treci nici dac-ai TIR.
Si voi mai vreti rovinieta?
Hai sictir!

Ştirile şi copiii

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, opinii. 16 comentarii la Ştirile şi copiii

După articolul dedicat reclamelor şi copiilor ce a fost pomenit şi de Cotidianul, a sosit şi rândul ştiriştilor de televiziune să o încaseze. Dar în cazul lor sunt dispus să fac mai mult decât să-i iau la mişto. Să mă explic:

Dacă ai un copil de numai 3 ani, care se trezeşte noaptea plângând, şi spune în somn de câteva ori la rând „nu s-a sinucis”, te întrebi imediat

Continuă lectura

1 Decembrie – o altă zi…

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, eterna si fascinanta Romanie, opinii, Romania, scrieri. 3 comentarii la 1 Decembrie – o altă zi…

stemaDeşi toată lumea ştie că azi e ziua naţională a României, nimeni nu pare a băga de seamă. E zi liberă, deci ne odihnim. Mai un mic, o bere, un vin sau mai ştiu eu ce. Românii sunt atât de obosiţi încât cu greu îşi găsesc timp pentru a sărbători ziua ţării lor. Mai repede ar sărbători 4 sau 14 iulie, că e la modă să te dai internaţional. Asta este ziua care ne arată ce suntem cu adevărat: o populaţie, nu un popor.

Tristă zi, tristă ţară!

Azi am fost judecător…

Scris de Andrei în . Publicat în concurs, cultura, economice, opinii, reclame, Romania, scrieri. 7 comentarii la Azi am fost judecător…

Nu e vorba despre profesia mea de bază, ci de faptul că am fost prezent la Colegiul Tehnic „Traian Vuia” din Oradea, la Săptămâna Antreprenoriatului Global, în calitate de membru al juriului ce trebuia să analizeze prestaţia elevilor în cadrul concursului de idei de afaceri „Lumea ta, afacerea ta”. Din juriu au făcut parte prof. Florin Negruţiu, inspector şcolar; directorul Colegiului Tehnic „Traian Vuia”, prof. Dorel Şaitoş şi din partea agenţilor economici, subsemnatul. Desfăşurarea concursului a avut loc sub egida Junior Achievement, ca rezultat al parteneriatului dintre Junior Achivement România şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Continuă lectura

Sunt dator, dar mă revanşez

Scris de Andrei în . Publicat în arta, critici, cultura, reclame, scrieri. Niciun comentariu la Sunt dator, dar mă revanşez

Dacă au văzut cei de la editura Cartea Copiilor ca nu mă ţin de cuvânt să comentez chestii mai grele (vezi aici), mi-au făcut o ofertă de nerefuzat, probabil ca să redobândesc tainele cititului. Oferta consta intr-o cărticică pentru Bulina Atomică, pe care să o comentez. Având în vedere că nu am avut mult de citit, am comentat-o urgent.
Iată, dar, cum am devenit şi critic literar. De acum încolo doresc să fiu numit „MAESTRE”, iar ca nume de alint accept „micul Călinescu” sau „micul Manolescu”. Aşadar luaţi aminte!

Nu fă nimic? Oare?!?

Scris de Andrei în . Publicat în critici, cultura, economice, electorale, opinii, politice, Romania. 2 comentarii la Nu fă nimic? Oare?!?

Odată cu protestul bloggerilor români, numit „Nu fă nimic” mi-am aminti de un pasaj al lui Traian Ungureanu. E drept că s-ar potrivi mai degrabă la campania „Noi vrem respect”, dar … nu mă alătur grupurilor media, prefer o iniţiativă puţin mai independentă.

„Dacă nimic nu va opri alunecarea statului sub control oligarhic şi dacă nimic nu va pune capăt degenerării sociale ce va urma, ciclul istoric început în 1989 se va încheia cu un eşec greu de depăşit. Tentative de desprindere din posteritatea comunistă se va încheia cu o prelungire mascată a viciilor structurale ale vieţii în servitute. România va fi renovată comercial, dar nu se va moderniza şi nu va fi animată de un suflu colectiv solidar. Aşa cum s-au obişnuit, românii vor distila, în continuare, pesimismul în sub-produsele sale etilice tradiţionale: suspiciune, refuz de colaborare, vânătoare de privilegii rapide. Această deplasare spre dezangajare şi anarhie obştească e o ameninţare reală, dar nu inevitabilă. Important e ca lumea românească să se împlinească în interiorul graniţelor şi nu în afara lor, acolo unde câteva milioane de emigranţi se pliază şi se manifestă productiv sub tutela unor modele de viaţă incomparabil mai corecte. Dar asta depinde într-o măsură covârşitoare de o iluminare a clasei politice pe care, cel puţin astăzi, o putem presupune greu. Dacă breşa creată de experimentul Băsescu nu va fi astupată, fereastra spre dezvoltare va rămâne deschisă pentru un timp. Nu mult, dar suficient pentru o mutaţie. Dacă nu, fereastra va da direct spre grădinile demult ofilite ale regresiei.”

Traian Ungureanu – „Încotro duce istoria României” (Seriile de autor HUMANITAS – 2008)

Analize that!

Concurs pe Daily Cotcodac. Ro

Scris de Andrei în . Publicat în cultura, reclame. Niciun comentariu la Concurs pe Daily Cotcodac. Ro

Deci (ca să par mai inteligent)… scriu despre concursul lansat la începutul lunii de către revista online Daily Cotcodac, prin care vizitatorii sitului pot câștiga o carte pe zi. Bună decizie, mai ales astăzi când lumea nu prea mai citește nimic „print” în afară de ziare de scandal.

Cartea de azi se numește „Yakuza moon” și descrie viața din interiorul mafiei japoneze. Autoarea este fiica unuia dintre șefii mafioți. Mai multe nu pot spune despre carte pentru că nu am citit-o, dar postând acest articol sper să o câștig ca să v-o povestesc.

Topuri si hopuri

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura. Niciun comentariu la Topuri si hopuri

Iata ce primesc pe mail:

„Galeriile de arta Saatchi fac un clasament cu cei mai renumiti artisti din sec. XX. BRÂNCUSI era pe locul 2 la 300 de voturi distanta de Picasso dar a fost depunctat cu 2000 puncte pe motiv ca nu era votat masiv din România.
Voteaza si TU! Trimite link-ul la toti prietenii tai!
Sa le aratam ca ne pasa de artistii nostri, sa le aratam ca suntem ROMÂNI.
Dureaza doar 30 de secunde (acum e pe locul 17, înca poate fi salvat).
www.saatchi-gallery.co.uk/artvote „

Buuun! Personal am votat, dar stau si ma intreb: poate sa te voteze oricine ca sa devii cel mai cel artist? Te supui acelorasi reguli ca un presedinte? Atunci in ce consta elitismul artei? Nu ar trebui sa fie o comisie de specialisti in arta?

PUYA feat. George Hora – Undeva in Balcani

Scris de Andrei în . Publicat în cultura. 2 comentarii la PUYA feat. George Hora – Undeva in Balcani

Nu sunt un fan al muzicii underground, dar ultima piesa a lui PUYA merita putina atentie. Nu stiu cine e autorul, Puya sau George Hora, dar e o radiografie a societatii romanesti de azi, mai rece decat lama unei ghilotine.
Ceea ce m-a socat cu adevarat a fost audienta de care se bucura. Pe youtube are aproape 1.000.000 !!!! Nu mai vorbesc de topurile radio!
Incepe sa semene cu o mini-revolta sau un strigat de disperare al tinerilor fata de politicile ultimilor ani, la care se adauga promiscuitatea in care ne-am adancit de ceva vreme. Daca pana acum melodiile de revolta erau folk, incet dar sigur muzica underground ia locul folkului si se raspandeste in randul tinerilor.
Aceasta piesa nu face decat sa strige revolta celor care nu pot face nimic. Ce e interesant de studiat ar fi CAT DE MULTI SUNT CEI CARE CRED CA NU POT FACE NIMIC ?!? Dupa numaratoarea rece si seaca a youtube se ridica la peste 1.000.000! Si asta doar cei care au acces la internet. Imi miroase a revolta.
Mai discutam.

Versailles (fantezie în apă)

Scris de Andrei în . Publicat în arta, cultura. Niciun comentariu la Versailles (fantezie în apă)

Lungul drum al străinătăţii a continuat pentru pribegii de noi cu o vizită ”de revenire” la Versailles. Frumos, mare, impozant. Mult prea mare pentru gusturile mele. Nu aş sta acolo. Nici nu am stat decât, ca un pribeag, pe băncile din imensul parc al palatului. Până au făcut colegii insolaţie şi băşici stând la coadă la bilete, m-am luat frumos cu Lia şi Caesar la o plimbare prin labirintul din grădină. M-aş fi dus şi să dau la vâsle pe lac, dar fiind departe şi pe deasupra şi cu taxă, d-aia de-a lor, în euro, am zis pas şi am rămas sa fotografiez peştii. În prima fază m-am speriat crezând că am de-a face cu rudele lu’ Godzilla. Cum am pus piciorul pe mal, au apărut nişte crapi desprinşi din poveştile pescăreşti dintotdeauna. Am ajuns să-i cred pe pescari. Serios! Nu fabulează cu nimic. Aşa de maaaaaari sunt peştii!! Dacă era socru-miu pe acolo cred că se îmbolnăvea de inimă rea sau îşi confecţiona rapid o undiţă. Sau năvod. Primul pe care l-am văzut, a scos ”boticul” din apă şi m-a întrebat dacă nu am o ţigară. Cum ne-am înţeles? Foarte simplu: l-am vazut cum cască gura şi mi-am dat seama că are probleme de respiraţie din cauza fumatului. I-am zis ”nu am, că aicea la voi e scumpe rău”. Nu m-a contrazis. D-aia îmi cerea, că nu mai avea bani. Fraţii lui au venit cât ai zice ”peşte” ….. ups!….cât ai zice un cuvânt scurt. Crezând că am nimerit peste o şatră de pe la noi, am dat să plec, dar m-a reţinut altul zicând ”nu vezi că vorbim doar franceza, şi oricum nu sunt ape care să lege LACUL nostru de ape din estul Europei?” M-am întors să-i răspund ceva, nu mai ţin minte ce, dar am văzut atunci că îi atârnă un ochi. Imediat au apărut în sprijinul lui alţii care probabil îi compensau ochiul bolnav. Au vrut să mă ia la rost că fac mişto de un peşte cu handicap, dar i-a liniştit bolnavul care s-a interpus între mine şi gloata furibundă ce vroia să mă sfâşie … cred. M-au întrebat apoi de unde sunt şi dacă unde stau eu mai sunt peşti în sclavie. Neştiind ce înseamnă sclavia la peşti, am zis că sunt din România, iar peşti aproape de locul în care stau sunt la Cefa, dar nu cred să fie în sclavie, nu de alta, dar şi de pe acolo au cam dispărut odată cu restrîngerea activităţii la pescărie. Pesemne nefiind satisfăcuţi de limba peşcească vorbită de mine, mi-au întors semeţ coada, lăsându-mă să le admir dorsalele. Nu fundurile, ci înotătoarele. După ce au terminat cu programul de miştocăreală la adresa esticului din mine, au venit să-mi ceară mâncare. ”Da ce, le-am zis, nu vă ajunge că agricultura noastră e la pământ? că oamenii voştri ne iau materia primă să vă facă vouă nutreţuri fine?” Ei că nu şi nu, să le dau mâncare. M-am speriat şi am făcut pasul înapoi. Văzând că mă pierd au început să vocifereze mai abitir, ca într-un final să mă alunge cu un cor de fluierături.
M-am întors speriat la Lia şi Caesar să mă apere de furia flămânzilor ălora, dar când le-am povestit m-au luat în băşcău, că unde s-a mai văzut peşte cu ochiu atărnând, că fabulez şi alte ocări grele. Halal colegi! Aşa am ajuns să scriu păţania mea, ca să fie de învăţătură de minte pentru cei care merg să viziteze lacul de la castelul Versailles.


Coada pentru bilete


Monstru acvatic – varianta Versailles


Mai multi monstri de Versailles


Guralivul